allNATURall

Natural option for all of us


Leave a comment

Sapunul antiacneic reloaded

Adica nu reloaded ci gandit, regandit, citit, recitit, calculat, recalculat… ce sa mai vorbim, ca sa iasa sapunul asta cu catina si tataneasa a fost mult de lucru. De-abia dupa doua saptamani in care s-au macerat tataneasa si catina s-a putut incepe treaba. Ce mai contine? Ulei de masline, ulei de palmier, ulei de cocos, ulei de ricin, de samburi de struguri, de migdale si ricin, plus o combinatie de uleiuri esentiale de menta, tea-tree si rozmarin.

In plus e reloaded si la capitoul forma, rotund si infloritor :).

Asta e!


9 Comments

Sapun de casa preparat pe foc

Deja stim cum se face sapunul prin metoda la rece,  sper ca v-ati bucurat pielea cu cel putin o sarja, asa ca este timpul  sa incercam o noua metoda. Prin aceasta metoda obtinem sapunul mult mai repede (intr-o saptamana este gata de utilizare) dar cum uleiurile care hranesc /catifeleaza pielea sunt termosensibile, ingredientele folosite vor fi altele, ca si scopul sapunului care va fi potrivit pentru spalatul hainelor (desi sunt multe persoane care il folosesc si pentru par/corp).

Sa nu mai pierdem vremea cu introducerea. Reteta bunicii mele pentru sapun este:
–          4kg grasime (untura, jumari, resturi de grasime folosite la prajit – filtrate de partile mai mari)
–          1kg soda caustica
–          10l apa
–          1 pagina de ziar cu pelin proaspat (pelinul curatat de pe bete si intins pe ziar)
–          2 pumni de sare grunjoasa
–          Dupa cum va dati seama si din cantitati se lucreaza semi industrial, adica in cazan pe pirostrii :).

Cum am rugat sefa de proiect sa ajusteze cantitatile si fluxul tehnologic pentru a fi facut intr-o bucatarie de bloc s-a ajuns la urmatoarea formula:
– 1 kg jumari amestecate cu urme de untura
–          250g soda caustica
–          3l apa
–          1 mana de frunze (de pelin si menta uscate)
–          3 linguri de sare

Vreau sa precizez ca si la ingrediente am rugat putina atentie pentru a nu oripila vecinii, pentru ca in general promovez mancatul sanatos care nu-ti va permite sa aduni depozite de grasime folosita, pentru ca cei care se aprovizioneaza din supermarket au sanse mai mari sa gaseasca jumari, si chiar daca pelinul verde e mai bun, pelinul uscat se gaseste la plafar :).

Asadar:

Pentru ingredientele de mai sus este nevoie de o oala de 8-10l, un instrument de amestecat (de obicei se foloseste un bat dar acum am folosit o spumiera veche), o lingura de lemn, un borcan de 800ml si un aragaz.

In borcan se pune o jumatate l de apa, se pune soda peste el si se amesteca pana se dizolva.

Grasimea se pune in oala la fiert si se mai amesteca sa nu se lipeasca urmele de carne din jumari. Se pune un litru de apa si se continuna amestecarea pana incepe sa fiarba din nou.

Atunci se pune sarea, frunzele uscate si  soda dizolvata. Se amesteca din nou, se lasa pana da din nou clocot si apoi se pune inca un litru de apa.

Daca am calculat eu bine am mai ramas din cantitatea initiala cu 500ml care vor fi folositi de acum inainte pentru a domoli intensitatea clocotelor (de cate ori ameninta sa iasa din oala se mai pune putina apa). Cand s-a terminat apa se amesteca continuu in oala si incepe verificarea calitatii. In doua etape. Prima este mai greu de explicat, se amesteca doar la suprafata oalei si trebuie sa simiti cum lingura intampina rezistenta (ca lichidul este vascos) prin comparatie cu amestecarea la fundul oalei care nu da batai de cap.Asta da indicatii despre cat de aproape suntem de a termina operatiunea. Al doilea test se face cu lingura de lemn.

Permanent in oala este o spuma, sapunul propriu zis, in cantitate destul de mica dar suficient pentru a-ti da anumite indicatii.

–          Daca sapunul luat pe coada lingurii intins pe deget lasa urma unsuroasa inseamna ca nu e suficienta soda.

–          Daca sapunul cristalizeaza imediat (se ramifica) atunci este soda in exces si se adauga grasime (incalzita) si apa.

–          Daca se incheaga ca o picatura de ceara si nu unge inseamna ca s-a obtinut compozitia corecta.

Cand se vede cum incepe separarea sapunului (in cazul nostru dupa 1 ora si jumatate de amestecat) se opreste focul si se lasa oala pe aragaz (si pe o tabla care mai degaja ceva caldura).

A doua zi sapunul se taie in bucati si se scoate cu manusi de cauciuc si atentie. Se spala cu apa din abundenta si se lasa la uscat in incaperi aerisite. Dupa o saptamana e ok

Din cantitatea aceasta se separa la suprafata oalei cam 2cm de sapun si dupa taiere vor fi cam 5 bucati intregi si 4 jumatati.

Cam asta ar fi sapunul de casa preparat la cald – o reteta adaptata pentru bucatariile de bloc :).

Cu multumiri bunicii si matusii ca le-am incarcat duminica inchei cu sfaturile cele mai importante – securitate si sanatate.

–          Se lucreaza cu manusi si ochelari
–          Ustensilele se folosesc numai pentru asa ceva
–          Bucataria trebuie sa fie usor de aerisit.
–          Nu se mai desfasoara nimic altceva in bucatarie in timp ce se prepara sapunul
–          Lesia rezultata in urma prepararii sapunului (partea lichida ce ramane pe fundul oalei) contine un exces de soda caustica si poate fi folosita la curatarea cratitelor arse (nu cele de aluminiu), in diverse alte operatiuni care necesita si clatire sau poate fi pur si simplu neutralizata cu o cana de otet. In orice caz aceasta trebuie pastrata in recipiente bine inchise si marcate, mai ales daca aveti copii sau animale de casa.

Important:
Acest mod de lucru si reteta se bazeaza pe experienta de zeci de ani, nu este acelasi lucru cu ceea ce se numeste ”hot process soap making”, chiar daca nu sunt exacte calculele sau masuratorile acestea se regleaza in excesul de apa si soda care ramane  in oala.
Sapunul poate fi folosit la o saptamana dupa ce a fost taiat, timp in care se intareste si se usuca.


Leave a comment

Sapun cu lapte de capra si cacao

Suna mai mult a ciocolata dar este de fapt unul din sapunurile de care spuneam ca sunt facute special pentru a convinge o persoana sa-si schimbe sapunul cu unul natural.

De ce? In primul rand pentru ca arata senzational.

In al doilea rand contine ingrediente foarte exclusiviste: nu mai putin de 8 tipuri de uleiuri vegetale, grasime animala din ghee, lapte de capra crud si bineinteles cacao.

In al treilea rand pentru ca si miroase. A portocale :).

Asadar din toate cele trei randuri rezulta un sapun luxos, un adevarat regal pentru piele datorita ingredientelor de foarte buna calitate atent alese si nu in ultimul rand foarte aspectuos, cu niste swirl-uri de zile mari.

Cred ca e primul sapun care se adreseaza numai femeilor. Pentru ca merita :).


1 Comment

Sapun pentru par cu seminte de in

Ei bine, nu-i nicio filosofie sapunul asta daca nu stiti proprietatile semintelor de in pentru par. Inspiratia a venit dupa succesul gelului de par allNATURall si dupa ce-am citit comentariile acestui articol (si articolul, bineinteles :)). Reteta pe care am folosit-o sa obtin acest sapun contine pe langa uleiurile de baza si: ulei de ricin (si saponificat si ca extragrasime), uleiuri esentiale de menta, rozmarin si tea-tree, seminte de in tocate, rozmarin si decoct de nuci de sapun.

Este potrivit pentru parul normal, parul gras si poate ajuta in combaterea matretii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nota: Efectul sapunurilor naturale pe par poate fi testat cu orice sapun care face spuma bogata iar in apa de clatit se pune o lingura de otet din mere. Parul foarte uscat/degradat are nevoie de o masca grasa inainte de spalarea cu astfel de sapun si are si nevoie de o perioada de adaptare la trecerea de la silicon la ulei vegetal.

Nu numai pentru parul uscat este nevoie de perioada de adaptare, pentru toti inceputul e greu :).


7 Comments

Adaosurile in sapun: cand, cum si de ce sau mai bine lasa?

Cand am conturat trilogia productiei sapunurilor acasa (aici partea I si aici a II-a) am crezut ca aceasta ultima postare va fi clara si concisa (si parte din a III-a), cu procente si tot ce trebuie sa obtina cititorul un sapun numai bun de pus intr-un sapun senzational. Ei bine, in incercarea de documentare via net romanesc m-am razgandit si in loc sa pun parerile unor oameni cu scoala si cu multa experienta o sa pun parerile mele (tot cu scoala dar cu ceva mai putina experienta). Asadar in partea a patra cred ca  avem urmatoarele tipuri de adaosuri:

1. Uleiuri si alte ingrediente pentru tratarea/preventia problemelor pielii . DA! Pentru a imbunatati proprietatile sapunului deja obtinut se foloseste cu succes un nou procent de grasime adaugata exact pentru problema pe care incercati s-o tratati. Astfel se poate folosi unt de shea, ulei de migdale dulci, ulei de ricin etc, alese dupa cum spuneam pentru tipul de ten si pentru problemele lui. Cantitatea depinde de procentul de grasime in plus pe care l-ati luat in reteta originala care cu tot cu adaosul nu trebuie sa depaseasca 8%. Se mai poate folosi miere, ceara, lapte de capra, galbenus de ou, sucuri de legume, argila, germeni de grau… lista e atat de vasta incat o sa ma opresc cu ea aici ca ati inteles (sper 🙂 ) ca sunt insirate toate produsele din gospodarie care se crede ca fac bine pielii. Procentul pentru fiecare in parte n-as putea sa-l aproximez, oricum nu depasiti o lingura de adaos/1kg de sapun, cel putin la inceput cand inca lucrati dupa sfaturile altora :).

2. Exfolianti. DA! Sunt multe combinatii posibile dar cele mai comune sunt petale de flori sau chiar flori rasnite nu foarte marunt, macul, cafeaua si lista e foarte mare, de aceea va las sa va inspirati de aici pentru a alege multe chestii faine.

3. Uleiuri esentiale. DA si NU. Da pentru puterea terapeutica (daca faceti un sapun antiacneic de exemplu, uleiul esential de tea-tree, menta, rozmarin etc pot ajuta la obtinerea unor calitati superioare). Nu pentru valoarea estetica! O sa comentez in final aspectul.

4. Coloranti. NU si Da! Nu pentru valoarea estetica si Da pentru cei obtinuti in mod normal in procesul de productie din introducerea unor ingrediente de valoare.

Explicatia nu-urilor.

Nu-ul legat de miros e o poveste lunga. Noi (adica poporul roman la originile lui) este inca rascolit de amintirea sapunului Lux tinut cu anii in sifonier pentru mirosul lui inconfundabil de… ceva nedefinit dar puternic :). Ei bine, pe chestia asta, acum cand cumparam un sapun il ducem la nas. Oare de ce facem asta? Ne asteptam cumva ca bietul sapun sa miroasa ca un parfum “original”? Daca stati intr-un supermarket la raionul de cosmetice 10minute s-ar putea sa credeti ca da. Va mai spun ceva? De cele mai multe ori aromele “comestibile”, cum ar fi marul verde, visinele sunt preferate dupa testul mirosului. Adica mai in gluma mai in serios asociem sapunul cu mancarea (probabil tot din epoca de aur cand lipsea si mancarea 🙂 ). Daca producatorul l-a ambalat intr-un material transparent si se poate vedea ca e in doua-trei culori, de preferat contrastante, deja nu mai conteaza nici pretul, e in cosul de cumparaturi la loc de cinste. Si parca te astepti sa fie pus pe masa si nu in savoniera.

Unde vreau sa ajung? Sa spun ca aceste doua atribute sunt de fapt parte integranta din reclama produsului si nu din compozitia lui. Adica in loc sa dai bani pe niste ingrediente de calitate care ar aduce niste beneficii pielii tale ai cumparat serviciile unei agentii de sondare a opiniei publice (care a platit oameni si servicii de telefonie sa sune mii de indivizi si sa-i intrebe ce aroma/culoare le-ar placea sa aiba in sapunuri). Stiu ca suna urat dar asta e realitatea, pot sa bag mana in foc ca daca duc un sapun care arata asa si-l pun pe raftul  de sub poza, cineva il va scoate si il va arunca pentru ca nu-i  bun :).


Pentru cei care totusi ar incerca un colorant recomand acest site cu produse (desi majoritatea exotice) de prin camara.

Nu recomand si chiar spun sa va ganditi de doua ori inainte de a pune substante de genul: albastru de metil, violet de gentiana, rosu carmin, coloranti alimentari, fructe de padure proaspete si orice alt compus instabil in mediu bazic sau destinat altor scopuri decat sapunaritul, pentru ca sunt sanse mari sa deteriorati cel putin structura sapunului daca nu si proprietatile lui.

La fel nu recomand nici amestecul de uleiuri esentiale facut dupa ureche in scopul “parfumarii” sapunului. De ce? In primul rand pentru ca s-ar putea sa fie… necorespunzatoare. Daca parfumeritul e o arta pe care nu oricine stie sa o faca, nu oricine stie s-o aprecieze, atunci aromatizarea sapunurilor facute prin metoda la rece devine un fel de pictura cu ochii inchisi. Si daca luat in modul mirosul sapunului este extraordinar s-ar putea ca in combinatie cu parfumul sau alte deodorante folosite sa iasa un ghiveci gretos. Sa nu spuneti ca nu mai folositi niciun produs parfumat in afara de sapun ca nu va cred :)!

Un alt aspect pe care vreau sa-l subliniez este cel legat de pretul acestor ultime ingrediente, vorbesc de variantele lor naturale ca la cele sintetice se vede clar in poza din care4. Asadar, argilele rosii, uleiurile esentiale de lavanda, sofranul, absolutul de iasomie si alte chestii de “decor” cresc pretul sapunului foarte mult fara a aduce vreo bucurie pielii voastre.

Si asta pentru ca argilele savante trebuie sa aiba timp sa actioneze (stiti ca o masca se tine minim 20min) nu se spala imediat iar daca sapunurile se tin la “uscat” 6 saptamani uleiurile esentiale se volatilizeaza si veti obtine un odorizant de camara foarte scump (nu si foarte reusit din motivele exprimate mai sus).

Ca idee de principiu insa, pentru un cadou exceptional (de Craciun sau Dragobete), sau pentru a convinge o persoana sa incerce si sapunurile naturale se pot face compromisuri ca sa semene a “de firma”. Pentru noi ceilalti, obisnuiti cu beneficiile pe care le aduce folosirea unui sapun natural e inacceptabila aceasta risipa de resurse de foarte buna calitate.

De-acum e gata, s-aveti mult spor va doresc!

Poza cu caruciorul de sapunuri e imprumutata de aici .

Linkuri cu proprietatile uleiurilor esentiale in sapun nu o sa pun pentru ca veti gasi alaturi de ele un alt produs cu rolul de a  “sustine” parfumul si deja sapunul facut in casa se transforma intr-o lucrare de prea mare anvergura demna de un laborator al NASA nu de facut in bucatarie.

Nici linkurile in care am gasit colorant pentru frisca sau antibiotic in sapun nu vreau sa le pun :).,


1 Comment

Sapunurile mele

Inainte de urmatoarea postare cred ca e vremea sa vedeti ca nu doar teoria e de mine 🙂 si va arat o parte din sapunurile mele, nu ca sa ma laud, ci ca sa intelegeti mai bine parerea mea relativ la adaosurile din sapun.

Asadar, iata cateva briose de sapun si cateva etape din procesul tehnologic!



2 Comments

Sapun homemade – de ce si cum se face (I)

Sub toate formele lui, sapunul este cel mai folosit produs cosmetic. Poate parea ciudat dar de fapt numele de sapun inglobeaza mai multe substante cu rol de curatare. In aceeasi categorie avem: sapunul de maini (antibacterian :)), sapunul de fata (de frumusete :)), sapunul de dus (sub forma lichida de cele mai multe ori), sapunul intim, chiar si samponul se poate incadra la aceasta categorie si de ce nu toate produsele demachiante de tip rinse-off.

Ce este de fapt un sapun? Cea mai buna exprimare am gasit-o la about.chemistry.

In sensul in care definesc sapunul ca pe un emulsifiant. Emulsifiantul este o substanta capabila sa amestece doua substante care in conditii normale nu s-ar amesteca. La fel ca apa si uleiul. De fapt chiar despre ele este vorba, apa este cea de la robinet iar uleiul este grasimea naturala a pielii care atrage si retine praful si alte mizerii pe noi. Adica uleiul, care in mod normal nu se amesteca cu apa este antrenat de sapun intr-un compus care poate fi indepartat cu usurinta de pe piele si ramane in apa.

Cum o imagine face cat 1000 de cuvinte, iat-o pe cea mai reprezentativa:

Sursa pozei aici .
E evident acum modul in care mai multe molecule de sapun formeaza o capcana in jurul particulei de murdarie. Fara sa ne mai legam de lanturile de hidrocarburi si alte minuni abstracte :).

Daca ne-am lamurit ce este si cum face, sa vedem daca ne lasam convinsi sa facem sapunuri la noi acasa:

Argumente pro:

Ingredientele. Sapunurile facute prin procedeul la rece folosesc ingrediente naturale din surse regenerabile. Aceste ingrediente pot fi ajustate pentru obtinerea unui produs cu adevarat dedicat unui tip de piele sau a unei probleme a lui.

Tehnica de lucru: Procedeul la rece este foarte simplu si economic dpdv al resurselor.

Ecologie: sapunurile sunt biodegradabile.

Produsul finit:  E UNIC! Si cu siguranta un sapun natural te va face sa-ti schimbi parerea despre spalat.

Actiune: INCREDIBILA! Pielea spalata cu sapunul natural ramane curata dar si hranita datorita excesului de grasimi de foarte buna calitate nesaponificate care sunt efectiv absorbite de piele. Folosind un sapun potrivit nu mai e necesar uleiul de corp.

Argumente contra: 

Ingrediente: Daca alimtentatia zilnica nu contine ulei de masline atunci e pacat sa cumperi doar ca sa-l faci sapun :(. Nu acelasi lucru se poate spune si despre uleiul de ricin, dar cred ca s-a inteles ideea :).

Tehnica de lucru: E dezarmant sa faci un lucru de care te poti bucura abia peste 6 saptamani. Chiar daca nu consuma multa energie electrica sau termica pentru a face un sapun bun este necesara o documentare prealabila serioasa care se traduce in timp pierdut. Sau mult noroc :).

Ecologie: Folosirea de uleiuri din plante care cresc spontan poate duce la defrisari nerationale.

Produsul finit: Este mult mai scump decat un sapun obisnuit  si se consuma mai repede.

Actiunea este diminuata in apa dura sau in apa acida. Cu cat mai dura sau mai acida cu atat mai diminuata. Asta nu inseamna neaparat ca nu mai spala ci ca este nevoie de o cantitate mai mare de sapun in cazul apei acide sau de un tratament preliminar al apei din cada cu bicarbonat de sodiu pentru apa dura.

Un punct pe care  am vrut sa-l ating dar nu-l pot incadra in nicio categorie este pretul ingredientelor. Daca faci o reteta si cauti ingredientele la plafarele noastre (de cartier sau de internet) te lasi pagubas cat ai zice peste. Uleiurile si unturile exotice par a fi cel putin placate cu aur atunci cand se gasesc, pentru ca in majoritatea cazurilor nu sunt disponibile decat dupa cateva zile, timp suficient sa uiti avantul. Cand vine vorba de uleiuri esentiale deja vorbim de marfa de contrabanda :)). Sa nu uitam insa ca produsele home-made se fac in principiu cu ingrediente pe care le gasesti in camara, nu cu unele pe care nici nu poti sa le pronunti.

Sfatul meu e sa va faceti un plan de bataie pentru mai multe produse pe care le puteti allNATURall– iza la voi acasa si sa comandati cantitati mai mari, asta bineinteles daca nu aveti planuri de productie de serie mare :).

Dupa cum vedeti nu m-am referit deloc la sapunurile comerciale. Pentru ca mi se pare injusta comparatia in sensul in care comparam un sapun (fie el si natural) cu sapunul din sapuniera personala, cu cel din restaurantul unde mancam la pranz, cu cel de la job, cu gelul de dus, cu demachiantul sapun… ar fi ok comparatia? Nu! Puteti sa le inlocuiti pe toate cu sapunul facut de voi? Eu cred ca nu, dar  daca da, puteti sa impartasiti si altora cum ati facut?

Concluzia mea in privinta utilizarii sapunului natural homemade este urmatoarea:
Folosesc cu drag sapunurile mele si le utilizez de cate ori este posibil DAR atunci cand situatia o cere folosesc si sapunurile comerciale pentru ca mizeria nu se poate curata doar cu apa. 

Sper ca v-am convins sa vreti si voi asa ceva:

Note. Traducerea corecta a lui emulsifier este emulgator. Din pacate a intrat in mentalul colectiv ca emulgatorul este un E (sigur multi cred ca e si nociv 🙂 si de aceea eu nu-l folosesc decat cand citez exact.