allNATURall

Natural option for all of us


10 Comments

Diy – sapun lichid cu potasa caustica

Obtinerea sapunului lichid presupune deja cunoasterea modului de lucru de la sapunul solid preparat la cald. Chiar daca explicatiile ce urmeaza sunt detaliate va ajuta foarte mult o prima experienta.

Exista multe modalitati pentru a elabora reteta de sapun lichid, personal nu recomand lucrul cu exces de baza ce trebuie in final neutralizat. Calea cea mai curata (desi destul de laborioasa) este cea cu calcule  exacte.

Asadar si prin urmare, reteta nu trebuie sa contina alte grasimi solide in afara de cocos :), astfel puteti face combinatii de ulei de masline, ulei de migdale, ulei de ricin, de samburi de struguri etc. Tot soapcalc va va ajuta si aici, trebuie insa sa aveti grija sa selectati KOH in loc de NaOH. Soapcalc va va indica o cantitate de potasa pe care el o considera 100% pura. Cum potasa comerciala este de cele mai multe ori in jurul unei valori de 85% puritate trebuie sa apelati un pic si la un calculator de birou sa aflati cantitatea necesara. Aveti nevoie si de valoarea din certificatul de calitate al producatorului si de un mic tertip. Considerati 2% in plus. Adica daca certificatul zice ca are puritate 90% calculul va fi:
Cant. totala = cant. data de soap calc + x% * cant. data de soapcalc

unde x=(impuritatile din potasa – 2)

De ex. daca soapcalc va da 80g iar potasa are puritate 85% atunci cantitatea de potasa va fi:

80g + 13%*80g = 90,4g

Dupa ce v-ati asigurat ca sunt corecte calculele, ati cantarit exact toate ingredientele putem sa ne apucam de treaba.

Potasa caustica se amesteca cu apa turnandu-se in apa potasa si se lasa la racit (nu complet, pana la 40C).

Uleiurile se incalzesc usor la bain marie si apoi li se adauga solutia de potasa. Amestecarea pana la forma de serbet va fi foarte greoaie (aici ar fi intervenit favorabil un surplus de baza, dar cum am hotarat ca nu ne trebuie…) putand dura chiar si 30′.

Dupa ce se obtin urmele se toarna amestecul in crockpot si se lasa pe setarea medium.

Spre deosebire de procedeul la cald in cazul sapunului lichid sansele de separare a fazelor sunt mult mai mari si de aceea trebuie verificat mai des si readus din nou la stadiul de emulsie.

Dupa o perioada (in cazul meu cam o ora si jumatate) emulsia se stabilizeaza, parte din apa incepe sa se evapore si incep sa apara insulitele transparente.

 

 

 

 

 

 

In poza de mai sus se vede diferenta dintre o lingura de amestec nepus la copt si culoarea obtinuta dupa o ora si jumatate la crock pot.

De aici trebuie amestecat si mai des pana cand intreaga compozitie are aspectul de gel (cam 3h la mine). Chiar si atunci cand e complet transparent se mai amesteca o data pentru a omogeniza compozitia.

Cand considerati ca e facut se amesteca o parte de sapun cu 3/2 apa distilata calda (cand spun o parte ma refer ca proportie, in general se cantareste o lingura de sapun), se lasa sa se raceasca si se studiaza aspectul. Daca solutia rezultata este tulbure, se continua coacerea si se repeta testul pana cand in paharul de control solutia e omogena si destul de transparenta. Dupa ce ati obtinut asta trebuie neaparat si un test de pH. La mine testul de pH a iesit nesperat de bine (m-as fi multumit si cu 10, va asigur 🙂 ), insa din motive obiective pozele cu paharele nu le-am mai facut dar nu-i nicio paguba ca am cu borcanul imediat dupa amestecarea cu apa totala.

 

Un alt indicator al terminarii saponificarii este chiar fain de urmarit si se bazeaza pe verificarea temperaturii. Se va observa ca la inceput  temperatura amestecului creste incet pana la 60C, pe masura ce reactia de saponificare se propaga in vas va creste mult mai repede pana aproape de 85C, apoi incet pana la 90C unde va sta o perioada oarecare. Cand valoarea incepe sa scada este semn ca reactia de saponificare s-a incheiat. Aceasta este valabila doar pentru crockpot, daca alegeti varianta pe foc va trebui sa aveti mare grija ca bain marie sa aiba parametrii constanti, altfel rezultatele vor fi aiuritoare.

Se cantareste compozitia si se ameseca cu apa.

De aici functie de rabdarea se pot alege doua variante. O varianta (pe care o folosesc eu) este de a amesteca putin si a pune capacul pentru vreo 10-12h. Apoi totul merge foarte repede, se omogenizeaza mult mai usor. Hard way e cu picatura, se incorporeaza treptat apa in compozitia vascoasa. Am zis vascoasa ca sa se inteleaga ca trebuie cu un tel para si evident cu mana, sau cu un mixer profesional pentru ca dureaza o vesnicie :).

Dupa ce totul e omogenizat se amesteca uleiurile esentiale si colorantii si se lasa pentru cateva zile la loc racoros pentru a se limpezi, eventualele urme de sapun ars se vor decanta iar uleiurile esentiale se vor contopi in nota finala. Asa arata inainte de a fi pus la odihna pentru 5 zile.

Si asa arata dupa 1 saptamana, in recipientul de sapun lichid am adaugat o picatura de colorant alimentar pentru ca cineva (nu spun cine, persoana importanta 🙂 ) a considerat ca seamana prea mult a ulei pentru a fi tentant ca sapun. Da, stiu… consum orzul pe gaste :).

 

Ce aveti nevoie:

– un cantar bun, as mai putea adauga tare bun, se intelege sper ca reusita acestui mod de lucru depinde de acuratetea calculelor si cantaririlor.

– un mixer vertical (si aici as putea adauga bun 🙂 ).

– crock pot

– un tel para

– vas pentru amestecat potasa cu apa (nu din aluminiu)

– vas pentru omogenizat uleiurile cu baza (poate fi folosit si vasul crockpotului dar este mai util un vas mai inalt).

– un recipient cu capac pentru decantare.

– manusi, ochelari, hartie pentru protectia suprafetelor

Reteta mea:

– ulei de masline 225g

– ulei de cocos 75g

– ulei de floarea soarelui 50g

– ulei de ricin 30g

– apa distilata 144g

– cantitatea de potasa nu are rost s-o dau atata timp cat am dat formula de calcul.

Pentru diluarea sapunului mai este nevoie de 600ml apa distilata calda. (Se calculeaza cu formula 3/2*cantitatea de sapun rezultata dupa coacere.

Nu se recomanda mai mult de 1% uleiuri esentiale dar acestea pot contribui la opacizarea solutiei.

Structura sapunului obtinut va fi mai putin vascoasa decat a sapunului comercial obisnuit. Daca va deranjeaza acest aspect puteti folosi 1% guma Xanthan pentru a-l ingrosa. Aceasta se adauga in acelasi timp cu uleiurile esentiale.

Nu are rost sa mai reiau notiunile de siguranta, nu?

Surse de facut sapun lichid sunt nenumarate, o sa va citez cateva din care puteti sa va inspirati dar aproape toate se bazeaza pe metoda cu exces de soda care trebuie neutralizata prin adaugarea de borax, acid boric sau acid citric.

1, 2, 3, 4 si mai sunt…

P.s. Ca sa multumesc tuturor celor care au contribuit intr-un fel sau in altul la aceasta capodopera imi trebuie cel putin 5′ la ceremonia premiilor Oscar. In ordine alfabetica multe multumiri:Anda,  Cris, Diana, Laura si Miha si celor care au riscat 🙂  folosindu-l (tot alfabetic Adi, Cris, Gabi si Miha) si celorlalti pe care nu-i cunosc dar au contribuit.

Noapte buna!

 


11 Comments

Diy – sapun homemade la cald

Am vazut cum se face sapunul la rece varianta cea mai vehiculata in ultimii ani. Si varianta de sapun de casa pe foc, cea mai raspandita la noi. Acum avem o struto-camila, vom folosi ingredientele calculate si cantarite cu exactitate, ca pentru sapunul preparat la rece dar de data asta il vom prepara la cald. Exista doua posibilitati de a obtine caldura in oala in care faci sapun, una ar fi la bain-marie (cu mai multe riscuri legate de siguranta) si una mai sigura – crockpot-ul.

Sunt multe variante care circula pe net, unele mai apropiate de varianta la rece, altele mai apropiate de varianta pe foc. In varianta mea e cam asa: aleg reteta de sapun la rece ca aici punand insa mai mult cu 10% apa.

Urmez exact pasii de la procesul la rece si dupa ce obtin structura de serbet pun oala la low si-mi vad de treaba. E important sa umpli oala cam la jumatate, nici sa nu iasa din oala, nici sa fie prea putin si sa se arda (jumatate inseamna jumatate din volumul ei, la fiecare in parte jumatate e altceva 🙂 ).

La fiecare 10′ trebuie amestecat in oala, daca cumva sapunul se separa se foloseste din nou blenderul si se readuce la forma dorita. Depinde foarte mult de temperatura dezvoltata de fiecare oala in parte timpul in care trebuie verificat sapunul, pentru prima incercare recomand sa stati langa el pana e gata.

In orice caz, dupa 3-4 amestecari  (30-40′) se vor vedea in oala insulite transparente, semn ca sunteti aproape de reusita:). Daca pana aici ati mai facut una-alta prin bucatarie de-acum trebuie sa ramaneti langa oala. Momentul in care ramane complet transparent (in stadiul de gel) indiferent cat ati amesteca in el este momentul in care sapunul este gata de turnare.

Aici este timpul si pentru niste teste de calitatate. Cel mai simplu este cu hartia de pH. Al meu dupa cum vedeti mai jos e la cam 9 – adica foarte bine dupa parerea mea. Mi-am permis sa iau o picatura si s-o racesc in mana sa-i studiez si structura dupa racire, mi s-a parut si m-am si spalat cu el. Nu “arde” deci e bine :). Daca aveti chef de senzatii tari (nu recomand 🙂 ) puteti sa puneti si pe limba, daca pisca precum bateriile inseamna ca mai e soda care trebuie neutralizata asa ca e bine sa continuati. Dupa parerea mea insa hartia de pH e sfanta :).

Puteti adauga adaosurile dorite de voi, uleiuri esentiale (in cazul acesta rezista mult mai mult). Se pot pune si culori dar densitatea nu va va lasa sa va jucati cu swirluri asa ca maximul obtinut va fi de … urme.

Dupa ce s-au amestecat bine in toata compozitia adaosurile sapunul se poate turna in forme. Am zis forme dar e complicat de scos din forme individuale. Cel mai bine e de turnat in forma comuna, dupa fiecare lingura de lingura pusa in forma se preseaza ca sa se elimine bulele de aer. Dupa cam 8 ore e bun de taiat.

Lucruri importante si foarte importante:

Nu uitati de siguranta, purtati ochelari de cate ori amestecati si manusi pana ajungeti la faza de gel iar daca folositi informatiile de aici sa faceti sapunul la bain-marie luati-va toate masurile de siguranta in cazul lucrului cu apa fierbinte, flacara deschisa si suprafete incinse.

Faceti-le program copiilor si animalelor pentru cel putin 4 ore.

Calcularea retetei si exactitatea masuratorilor n-o mai reiau, explicatia excesului de apa sta in faptul ca in timpul coacerii o mare parte din apa se evapora si creste densitatea compozitiei facand-o foarte greu de pus in forma. Acest exces de apa se va evapora in timpul procesului de uscare si-l va face mai lung dar va va lasa sa lucrati cu sapunul in forma, lucru important pentru a obtine o structura omogena fina si fara bule.

Dupa aproximativ 8 ore (dupa ce ajunge la temperatura camerei) sapunul este gata de taiat. Sunt cazuri in care sapunul ramane moale, se intinde si nu poate fi scos decat daca e lasat mai mult timp in forma. Asta se intampla mai ales atunci cand sapunul contine mult ulei de masline si este turnat si in forme foarte complicate.

Imediat dupa taiere este gata de folosire dar pentru a profita de el cat mai mult e bine sa-l mai lasati cel putin o saptamana la uscat.

Vasele (cu exceptia vaselor in care s-a preparat soda) se spala in mod obisnuit pentru ca ramasitele nu mai sunt puternic bazice.

Cam asta e sapunul la cald.

Avantajele lui vis-a-vis de sapunul obtinut prin metoda la rece (dupa parerea mea):

– E gata imediat, intr-o saptamana e chiar foarte bun 🙂  (pentru nerabdatori e varianta ideala)

– Procedeul (in crockpot) e foarte curat, inclusiv vasele se spala usor si repede.

– Uleiurile esentiale rezista mai mult si sunt mai persistente.

– Nu ocupa spatiu si nici nu necesita multa manopera pentru intoarcere.

Dezavantajele:

– Unii nutrienti din uleiuri isi pierd din proprietati la temperatura. Fitohormonii in general nu prea se gasesc in sapun, poate doar in asa numitul sapun smantana despre care o sa vorbim candva…

– Daca sunteti din categoria nerabdatorilor s-ar putea sa fiti tentati sa dati pe maxim oala, dar asta poate duce la recoacerea sapunului care-i va strica structura si multe alte proprietati.

– E mai dificil de turnat si nici nu se pot face swirluri.

– Nu e asa de trendy :).

Una peste alta cam asta a fost sapunul facut la cald in crockpot. Dupa parerea mea e varianta ideala pentru un incepator, sapunul arata foarte bine, daca pui ce, cum si cat trebuie poti obtine caracteristici absolut superbe de la el. Si pentru cei experimentati in varianta la rece e o experienta faina, merita incercata.

Incercand sa vad cum fac si alti oameni am dat peste bain-marie in nenumarate randuri. N-am incercat, marturisesc ca mi se pare foarte complicat din multe puncte de vedere. Cred ca e  si mai greu de controlat procesul si mai ales temperatura iar partea cu safety n-as putea nicicum sa mi-o asum.

Apropo de temperatura. Ati remarcat ca nu dau valori, nu? Pastrand crockpot-ul la low si mestecand la fiecare 10 minute nu aveti sanse sa ”ardeti” sapunul. Totusi in cazul in care din motive (sper) independente de vointa voastra sapunul ”s-a prins” de fundul sau peretii oalei trebuie sa opriti oala, scoateti sapunul fara partile arse si neaparat LASATI SA SE RACEASCA OALA inainte de a turna apa rece in ea sau de a o spala. Dupa curatare puneti sapunul inapoi in oala si il topiti fara alte probleme si cu mai multa grija :):

Daca mai vreti sa vedeti si voi diverse alte pareri si instructiuni va puteti inspira si de mai jos:

http://www.candletech.com/soap-making/hot-process-soap-instructions/ 

Iar aici cred ca e cel mai bun fototutorial pe acest subiect. http://www.hellocoton.fr/to/1B0c#http://vertmanature.blogspot.com/2009/03/demo-de-savon-de-castille-la-mijoteuse.html

Si inca un tutorial fain, cu foarte multe comentarii ale altor pasionati de diy http://www.orthogonalthought.com/blog/index.php/2008/06/handmade-soap-using-a-slow-cooker-hot-process/

In romana n-am gasit dar se poate ca traducerea sa fie de vina. Daca-l gaseste cineva ii punem link.

Parerea mea despre sapunul acesta? Ca e varianta ideala pentru cei care nu pot din diverse motive sa foloseasca numai sapun preparat la rece. Unul dintre motive ar fi inspiratia, de exemplu daca azi iti doresti un sapun cu germeni de grau (ca tot vorbeam de fitohormoni mai sus) ar fi foarte bine sa-l ai maine si nu peste 6 saptamani cand iti poti dori altceva. La fel de adevarat este ca este si mai ieftin decat fratiorul lui indelung asteptat ceea ce e la fel de important in economia unei familii. Si inca ceva. Sapunul asta miroase, este o varianta foarte potrivita pentru cadouri :).


Leave a comment

Sapunul antiacneic reloaded

Adica nu reloaded ci gandit, regandit, citit, recitit, calculat, recalculat… ce sa mai vorbim, ca sa iasa sapunul asta cu catina si tataneasa a fost mult de lucru. De-abia dupa doua saptamani in care s-au macerat tataneasa si catina s-a putut incepe treaba. Ce mai contine? Ulei de masline, ulei de palmier, ulei de cocos, ulei de ricin, de samburi de struguri, de migdale si ricin, plus o combinatie de uleiuri esentiale de menta, tea-tree si rozmarin.

In plus e reloaded si la capitoul forma, rotund si infloritor :).

Asta e!


9 Comments

Sapun de casa preparat pe foc

Deja stim cum se face sapunul prin metoda la rece,  sper ca v-ati bucurat pielea cu cel putin o sarja, asa ca este timpul  sa incercam o noua metoda. Prin aceasta metoda obtinem sapunul mult mai repede (intr-o saptamana este gata de utilizare) dar cum uleiurile care hranesc /catifeleaza pielea sunt termosensibile, ingredientele folosite vor fi altele, ca si scopul sapunului care va fi potrivit pentru spalatul hainelor (desi sunt multe persoane care il folosesc si pentru par/corp).

Sa nu mai pierdem vremea cu introducerea. Reteta bunicii mele pentru sapun este:
–          4kg grasime (untura, jumari, resturi de grasime folosite la prajit – filtrate de partile mai mari)
–          1kg soda caustica
–          10l apa
–          1 pagina de ziar cu pelin proaspat (pelinul curatat de pe bete si intins pe ziar)
–          2 pumni de sare grunjoasa
–          Dupa cum va dati seama si din cantitati se lucreaza semi industrial, adica in cazan pe pirostrii :).

Cum am rugat sefa de proiect sa ajusteze cantitatile si fluxul tehnologic pentru a fi facut intr-o bucatarie de bloc s-a ajuns la urmatoarea formula:
– 1 kg jumari amestecate cu urme de untura
–          250g soda caustica
–          3l apa
–          1 mana de frunze (de pelin si menta uscate)
–          3 linguri de sare

Vreau sa precizez ca si la ingrediente am rugat putina atentie pentru a nu oripila vecinii, pentru ca in general promovez mancatul sanatos care nu-ti va permite sa aduni depozite de grasime folosita, pentru ca cei care se aprovizioneaza din supermarket au sanse mai mari sa gaseasca jumari, si chiar daca pelinul verde e mai bun, pelinul uscat se gaseste la plafar :).

Asadar:

Pentru ingredientele de mai sus este nevoie de o oala de 8-10l, un instrument de amestecat (de obicei se foloseste un bat dar acum am folosit o spumiera veche), o lingura de lemn, un borcan de 800ml si un aragaz.

In borcan se pune o jumatate l de apa, se pune soda peste el si se amesteca pana se dizolva.

Grasimea se pune in oala la fiert si se mai amesteca sa nu se lipeasca urmele de carne din jumari. Se pune un litru de apa si se continuna amestecarea pana incepe sa fiarba din nou.

Atunci se pune sarea, frunzele uscate si  soda dizolvata. Se amesteca din nou, se lasa pana da din nou clocot si apoi se pune inca un litru de apa.

Daca am calculat eu bine am mai ramas din cantitatea initiala cu 500ml care vor fi folositi de acum inainte pentru a domoli intensitatea clocotelor (de cate ori ameninta sa iasa din oala se mai pune putina apa). Cand s-a terminat apa se amesteca continuu in oala si incepe verificarea calitatii. In doua etape. Prima este mai greu de explicat, se amesteca doar la suprafata oalei si trebuie sa simiti cum lingura intampina rezistenta (ca lichidul este vascos) prin comparatie cu amestecarea la fundul oalei care nu da batai de cap.Asta da indicatii despre cat de aproape suntem de a termina operatiunea. Al doilea test se face cu lingura de lemn.

Permanent in oala este o spuma, sapunul propriu zis, in cantitate destul de mica dar suficient pentru a-ti da anumite indicatii.

–          Daca sapunul luat pe coada lingurii intins pe deget lasa urma unsuroasa inseamna ca nu e suficienta soda.

–          Daca sapunul cristalizeaza imediat (se ramifica) atunci este soda in exces si se adauga grasime (incalzita) si apa.

–          Daca se incheaga ca o picatura de ceara si nu unge inseamna ca s-a obtinut compozitia corecta.

Cand se vede cum incepe separarea sapunului (in cazul nostru dupa 1 ora si jumatate de amestecat) se opreste focul si se lasa oala pe aragaz (si pe o tabla care mai degaja ceva caldura).

A doua zi sapunul se taie in bucati si se scoate cu manusi de cauciuc si atentie. Se spala cu apa din abundenta si se lasa la uscat in incaperi aerisite. Dupa o saptamana e ok

Din cantitatea aceasta se separa la suprafata oalei cam 2cm de sapun si dupa taiere vor fi cam 5 bucati intregi si 4 jumatati.

Cam asta ar fi sapunul de casa preparat la cald – o reteta adaptata pentru bucatariile de bloc :).

Cu multumiri bunicii si matusii ca le-am incarcat duminica inchei cu sfaturile cele mai importante – securitate si sanatate.

–          Se lucreaza cu manusi si ochelari
–          Ustensilele se folosesc numai pentru asa ceva
–          Bucataria trebuie sa fie usor de aerisit.
–          Nu se mai desfasoara nimic altceva in bucatarie in timp ce se prepara sapunul
–          Lesia rezultata in urma prepararii sapunului (partea lichida ce ramane pe fundul oalei) contine un exces de soda caustica si poate fi folosita la curatarea cratitelor arse (nu cele de aluminiu), in diverse alte operatiuni care necesita si clatire sau poate fi pur si simplu neutralizata cu o cana de otet. In orice caz aceasta trebuie pastrata in recipiente bine inchise si marcate, mai ales daca aveti copii sau animale de casa.

Important:
Acest mod de lucru si reteta se bazeaza pe experienta de zeci de ani, nu este acelasi lucru cu ceea ce se numeste ”hot process soap making”, chiar daca nu sunt exacte calculele sau masuratorile acestea se regleaza in excesul de apa si soda care ramane  in oala.
Sapunul poate fi folosit la o saptamana dupa ce a fost taiat, timp in care se intareste si se usuca.


1 Comment

Sapun pentru par cu seminte de in

Ei bine, nu-i nicio filosofie sapunul asta daca nu stiti proprietatile semintelor de in pentru par. Inspiratia a venit dupa succesul gelului de par allNATURall si dupa ce-am citit comentariile acestui articol (si articolul, bineinteles :)). Reteta pe care am folosit-o sa obtin acest sapun contine pe langa uleiurile de baza si: ulei de ricin (si saponificat si ca extragrasime), uleiuri esentiale de menta, rozmarin si tea-tree, seminte de in tocate, rozmarin si decoct de nuci de sapun.

Este potrivit pentru parul normal, parul gras si poate ajuta in combaterea matretii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nota: Efectul sapunurilor naturale pe par poate fi testat cu orice sapun care face spuma bogata iar in apa de clatit se pune o lingura de otet din mere. Parul foarte uscat/degradat are nevoie de o masca grasa inainte de spalarea cu astfel de sapun si are si nevoie de o perioada de adaptare la trecerea de la silicon la ulei vegetal.

Nu numai pentru parul uscat este nevoie de perioada de adaptare, pentru toti inceputul e greu :).


1 Comment

Alte sapunuri

Mai multe sapunuri:
– sapun cu miere si scortisoara
– sapun cu sare de mare
– sapun cu ceai verde, rozmarin si tea tree oil
– sapun cu germeni de gru
– sapun cu cafea
– sapun cu galbenele


1 Comment

Sapunurile mele

Inainte de urmatoarea postare cred ca e vremea sa vedeti ca nu doar teoria e de mine 🙂 si va arat o parte din sapunurile mele, nu ca sa ma laud, ci ca sa intelegeti mai bine parerea mea relativ la adaosurile din sapun.

Asadar, iata cateva briose de sapun si cateva etape din procesul tehnologic!