allNATURall

Natural option for all of us


9 Comments

Sapun de casa preparat pe foc

Deja stim cum se face sapunul prin metoda la rece,  sper ca v-ati bucurat pielea cu cel putin o sarja, asa ca este timpul  sa incercam o noua metoda. Prin aceasta metoda obtinem sapunul mult mai repede (intr-o saptamana este gata de utilizare) dar cum uleiurile care hranesc /catifeleaza pielea sunt termosensibile, ingredientele folosite vor fi altele, ca si scopul sapunului care va fi potrivit pentru spalatul hainelor (desi sunt multe persoane care il folosesc si pentru par/corp).

Sa nu mai pierdem vremea cu introducerea. Reteta bunicii mele pentru sapun este:
–          4kg grasime (untura, jumari, resturi de grasime folosite la prajit – filtrate de partile mai mari)
–          1kg soda caustica
–          10l apa
–          1 pagina de ziar cu pelin proaspat (pelinul curatat de pe bete si intins pe ziar)
–          2 pumni de sare grunjoasa
–          Dupa cum va dati seama si din cantitati se lucreaza semi industrial, adica in cazan pe pirostrii :).

Cum am rugat sefa de proiect sa ajusteze cantitatile si fluxul tehnologic pentru a fi facut intr-o bucatarie de bloc s-a ajuns la urmatoarea formula:
– 1 kg jumari amestecate cu urme de untura
–          250g soda caustica
–          3l apa
–          1 mana de frunze (de pelin si menta uscate)
–          3 linguri de sare

Vreau sa precizez ca si la ingrediente am rugat putina atentie pentru a nu oripila vecinii, pentru ca in general promovez mancatul sanatos care nu-ti va permite sa aduni depozite de grasime folosita, pentru ca cei care se aprovizioneaza din supermarket au sanse mai mari sa gaseasca jumari, si chiar daca pelinul verde e mai bun, pelinul uscat se gaseste la plafar :).

Asadar:

Pentru ingredientele de mai sus este nevoie de o oala de 8-10l, un instrument de amestecat (de obicei se foloseste un bat dar acum am folosit o spumiera veche), o lingura de lemn, un borcan de 800ml si un aragaz.

In borcan se pune o jumatate l de apa, se pune soda peste el si se amesteca pana se dizolva.

Grasimea se pune in oala la fiert si se mai amesteca sa nu se lipeasca urmele de carne din jumari. Se pune un litru de apa si se continuna amestecarea pana incepe sa fiarba din nou.

Atunci se pune sarea, frunzele uscate si  soda dizolvata. Se amesteca din nou, se lasa pana da din nou clocot si apoi se pune inca un litru de apa.

Daca am calculat eu bine am mai ramas din cantitatea initiala cu 500ml care vor fi folositi de acum inainte pentru a domoli intensitatea clocotelor (de cate ori ameninta sa iasa din oala se mai pune putina apa). Cand s-a terminat apa se amesteca continuu in oala si incepe verificarea calitatii. In doua etape. Prima este mai greu de explicat, se amesteca doar la suprafata oalei si trebuie sa simiti cum lingura intampina rezistenta (ca lichidul este vascos) prin comparatie cu amestecarea la fundul oalei care nu da batai de cap.Asta da indicatii despre cat de aproape suntem de a termina operatiunea. Al doilea test se face cu lingura de lemn.

Permanent in oala este o spuma, sapunul propriu zis, in cantitate destul de mica dar suficient pentru a-ti da anumite indicatii.

–          Daca sapunul luat pe coada lingurii intins pe deget lasa urma unsuroasa inseamna ca nu e suficienta soda.

–          Daca sapunul cristalizeaza imediat (se ramifica) atunci este soda in exces si se adauga grasime (incalzita) si apa.

–          Daca se incheaga ca o picatura de ceara si nu unge inseamna ca s-a obtinut compozitia corecta.

Cand se vede cum incepe separarea sapunului (in cazul nostru dupa 1 ora si jumatate de amestecat) se opreste focul si se lasa oala pe aragaz (si pe o tabla care mai degaja ceva caldura).

A doua zi sapunul se taie in bucati si se scoate cu manusi de cauciuc si atentie. Se spala cu apa din abundenta si se lasa la uscat in incaperi aerisite. Dupa o saptamana e ok

Din cantitatea aceasta se separa la suprafata oalei cam 2cm de sapun si dupa taiere vor fi cam 5 bucati intregi si 4 jumatati.

Cam asta ar fi sapunul de casa preparat la cald – o reteta adaptata pentru bucatariile de bloc :).

Cu multumiri bunicii si matusii ca le-am incarcat duminica inchei cu sfaturile cele mai importante – securitate si sanatate.

–          Se lucreaza cu manusi si ochelari
–          Ustensilele se folosesc numai pentru asa ceva
–          Bucataria trebuie sa fie usor de aerisit.
–          Nu se mai desfasoara nimic altceva in bucatarie in timp ce se prepara sapunul
–          Lesia rezultata in urma prepararii sapunului (partea lichida ce ramane pe fundul oalei) contine un exces de soda caustica si poate fi folosita la curatarea cratitelor arse (nu cele de aluminiu), in diverse alte operatiuni care necesita si clatire sau poate fi pur si simplu neutralizata cu o cana de otet. In orice caz aceasta trebuie pastrata in recipiente bine inchise si marcate, mai ales daca aveti copii sau animale de casa.

Important:
Acest mod de lucru si reteta se bazeaza pe experienta de zeci de ani, nu este acelasi lucru cu ceea ce se numeste ”hot process soap making”, chiar daca nu sunt exacte calculele sau masuratorile acestea se regleaza in excesul de apa si soda care ramane  in oala.
Sapunul poate fi folosit la o saptamana dupa ce a fost taiat, timp in care se intareste si se usuca.


7 Comments

Adaosurile in sapun: cand, cum si de ce sau mai bine lasa?

Cand am conturat trilogia productiei sapunurilor acasa (aici partea I si aici a II-a) am crezut ca aceasta ultima postare va fi clara si concisa (si parte din a III-a), cu procente si tot ce trebuie sa obtina cititorul un sapun numai bun de pus intr-un sapun senzational. Ei bine, in incercarea de documentare via net romanesc m-am razgandit si in loc sa pun parerile unor oameni cu scoala si cu multa experienta o sa pun parerile mele (tot cu scoala dar cu ceva mai putina experienta). Asadar in partea a patra cred ca  avem urmatoarele tipuri de adaosuri:

1. Uleiuri si alte ingrediente pentru tratarea/preventia problemelor pielii . DA! Pentru a imbunatati proprietatile sapunului deja obtinut se foloseste cu succes un nou procent de grasime adaugata exact pentru problema pe care incercati s-o tratati. Astfel se poate folosi unt de shea, ulei de migdale dulci, ulei de ricin etc, alese dupa cum spuneam pentru tipul de ten si pentru problemele lui. Cantitatea depinde de procentul de grasime in plus pe care l-ati luat in reteta originala care cu tot cu adaosul nu trebuie sa depaseasca 8%. Se mai poate folosi miere, ceara, lapte de capra, galbenus de ou, sucuri de legume, argila, germeni de grau… lista e atat de vasta incat o sa ma opresc cu ea aici ca ati inteles (sper 🙂 ) ca sunt insirate toate produsele din gospodarie care se crede ca fac bine pielii. Procentul pentru fiecare in parte n-as putea sa-l aproximez, oricum nu depasiti o lingura de adaos/1kg de sapun, cel putin la inceput cand inca lucrati dupa sfaturile altora :).

2. Exfolianti. DA! Sunt multe combinatii posibile dar cele mai comune sunt petale de flori sau chiar flori rasnite nu foarte marunt, macul, cafeaua si lista e foarte mare, de aceea va las sa va inspirati de aici pentru a alege multe chestii faine.

3. Uleiuri esentiale. DA si NU. Da pentru puterea terapeutica (daca faceti un sapun antiacneic de exemplu, uleiul esential de tea-tree, menta, rozmarin etc pot ajuta la obtinerea unor calitati superioare). Nu pentru valoarea estetica! O sa comentez in final aspectul.

4. Coloranti. NU si Da! Nu pentru valoarea estetica si Da pentru cei obtinuti in mod normal in procesul de productie din introducerea unor ingrediente de valoare.

Explicatia nu-urilor.

Nu-ul legat de miros e o poveste lunga. Noi (adica poporul roman la originile lui) este inca rascolit de amintirea sapunului Lux tinut cu anii in sifonier pentru mirosul lui inconfundabil de… ceva nedefinit dar puternic :). Ei bine, pe chestia asta, acum cand cumparam un sapun il ducem la nas. Oare de ce facem asta? Ne asteptam cumva ca bietul sapun sa miroasa ca un parfum “original”? Daca stati intr-un supermarket la raionul de cosmetice 10minute s-ar putea sa credeti ca da. Va mai spun ceva? De cele mai multe ori aromele “comestibile”, cum ar fi marul verde, visinele sunt preferate dupa testul mirosului. Adica mai in gluma mai in serios asociem sapunul cu mancarea (probabil tot din epoca de aur cand lipsea si mancarea 🙂 ). Daca producatorul l-a ambalat intr-un material transparent si se poate vedea ca e in doua-trei culori, de preferat contrastante, deja nu mai conteaza nici pretul, e in cosul de cumparaturi la loc de cinste. Si parca te astepti sa fie pus pe masa si nu in savoniera.

Unde vreau sa ajung? Sa spun ca aceste doua atribute sunt de fapt parte integranta din reclama produsului si nu din compozitia lui. Adica in loc sa dai bani pe niste ingrediente de calitate care ar aduce niste beneficii pielii tale ai cumparat serviciile unei agentii de sondare a opiniei publice (care a platit oameni si servicii de telefonie sa sune mii de indivizi si sa-i intrebe ce aroma/culoare le-ar placea sa aiba in sapunuri). Stiu ca suna urat dar asta e realitatea, pot sa bag mana in foc ca daca duc un sapun care arata asa si-l pun pe raftul  de sub poza, cineva il va scoate si il va arunca pentru ca nu-i  bun :).


Pentru cei care totusi ar incerca un colorant recomand acest site cu produse (desi majoritatea exotice) de prin camara.

Nu recomand si chiar spun sa va ganditi de doua ori inainte de a pune substante de genul: albastru de metil, violet de gentiana, rosu carmin, coloranti alimentari, fructe de padure proaspete si orice alt compus instabil in mediu bazic sau destinat altor scopuri decat sapunaritul, pentru ca sunt sanse mari sa deteriorati cel putin structura sapunului daca nu si proprietatile lui.

La fel nu recomand nici amestecul de uleiuri esentiale facut dupa ureche in scopul “parfumarii” sapunului. De ce? In primul rand pentru ca s-ar putea sa fie… necorespunzatoare. Daca parfumeritul e o arta pe care nu oricine stie sa o faca, nu oricine stie s-o aprecieze, atunci aromatizarea sapunurilor facute prin metoda la rece devine un fel de pictura cu ochii inchisi. Si daca luat in modul mirosul sapunului este extraordinar s-ar putea ca in combinatie cu parfumul sau alte deodorante folosite sa iasa un ghiveci gretos. Sa nu spuneti ca nu mai folositi niciun produs parfumat in afara de sapun ca nu va cred :)!

Un alt aspect pe care vreau sa-l subliniez este cel legat de pretul acestor ultime ingrediente, vorbesc de variantele lor naturale ca la cele sintetice se vede clar in poza din care4. Asadar, argilele rosii, uleiurile esentiale de lavanda, sofranul, absolutul de iasomie si alte chestii de “decor” cresc pretul sapunului foarte mult fara a aduce vreo bucurie pielii voastre.

Si asta pentru ca argilele savante trebuie sa aiba timp sa actioneze (stiti ca o masca se tine minim 20min) nu se spala imediat iar daca sapunurile se tin la “uscat” 6 saptamani uleiurile esentiale se volatilizeaza si veti obtine un odorizant de camara foarte scump (nu si foarte reusit din motivele exprimate mai sus).

Ca idee de principiu insa, pentru un cadou exceptional (de Craciun sau Dragobete), sau pentru a convinge o persoana sa incerce si sapunurile naturale se pot face compromisuri ca sa semene a “de firma”. Pentru noi ceilalti, obisnuiti cu beneficiile pe care le aduce folosirea unui sapun natural e inacceptabila aceasta risipa de resurse de foarte buna calitate.

De-acum e gata, s-aveti mult spor va doresc!

Poza cu caruciorul de sapunuri e imprumutata de aici .

Linkuri cu proprietatile uleiurilor esentiale in sapun nu o sa pun pentru ca veti gasi alaturi de ele un alt produs cu rolul de a  “sustine” parfumul si deja sapunul facut in casa se transforma intr-o lucrare de prea mare anvergura demna de un laborator al NASA nu de facut in bucatarie.

Nici linkurile in care am gasit colorant pentru frisca sau antibiotic in sapun nu vreau sa le pun :).,


16 Comments

Reteta de sapun preparat la rece – how to?

Stim deja cum se face sapunul, exact ca niste robotei. Exista insa si o parte brain-iaca in poveste, cea care gandeste reteta si o calculeaza.

Baza acestei munci de cercetare este urmatoarea formula:

Prima componenta a sapunului este grasimea.  Avand doua etape in care se adauga grasime le vom judeca separat.

1. In prima categorie avem grasimea care da proprietatile sapunului. Fiecare tip de ulei are anumite caracteristici si felul in care le combinam da proprietatile produsului finit. Cele mai folosite uleiuri sunt:

Uleiul de floarea soarelui (de preferat presat la rece). Este cel mai des intalnit in supermarket si in bucataria romaneasca, cel mai ieftin,  dar proprietatile lui in sapun nu sunt stralucite. Inmoaie sapunul asa ca nu folositi mai mult de 15% din cantitatea totala de grasimi.

Uleiul de masline. Este foarte cunoscut dar mai putin cunoscut e faptul ca in sapun nu trebuie ulei extravirgin ci este bun uleiul de masline care comercial se numeste chiar asa: Olive oil. El previne uscarea pielii, o mentine tanara si elastica.  Acest ulei poate fi folosit ca baza pentru sapun 40-70% sau chiar 100%.

Uleiul de cocos. Este un ulei saturat, folosit in general in bucatariile asiatice. Caracateristicile lui in sapun sunt referitoare la spuma abundenta si la duritate. Insa mai mult de 20-30% duce la uscarea sapunului asa ca nu-l depasiti.

Uleiul de palmier. M-am gandit daca sa-l scriu sau nu, e o discutie pe marginea lui relativa la cat de ecologica este folosirea celui defrisat nerational. Cum exista si varianta ecologica a lui si bineinteles liberul vostru arbitru o sa-i pun calitatile aici considerand ca este un ulei destul de raspandit si acceptabil la pret. Asadar acest ulei are caracteristici foarte bune in obtinerea unui sapun tare si o spuma cremoasa si persistenta, insa nu singur ci in combinatie cu uleiul de masline si cu cel de cocos. Nici din el nu folositi mai mult de 20%.

Uleiul de ricin. Cunoscut mai mult ca tratament pentru par sau gene. Mentine hidratarea pielii si se poate folosi tot maxim 20%.

Ati observat (sper) ca am folosit si exemplificat cu uleiuri cunoscute, ieftine si mai des folosite, dar bineinteles ca nu sunt toate. La indemana mai sunt si uleiul de porumb, de soia sau diverse amestecuri intre ele si cel de floarea soarelui. Nu sunt trecute pentru ca nu fac nimic extraordinar dar asta nu inseamna ca nu sunt bune. Din contra, daca le aveti folosi un maxim de 20% din cantitatea totala de grasimi. Daca aveti  o sursa ieftina de uleiuri exotice puteti folosi cu succes si unturi rafinate sau nerafinate.

Pentru exemplificarea ulterioara alegem realizam o reteta simpla pe baza datelor de mai sus: 200g ulei de cocos, 400g ulei masline, 100g ulei ricin, 200g ulei palmier, 100g ulei floarea soarelui.

Si gata prima etapa.

2. Functie de tipul grasimilor pe care le-am ales trebuie sa calculam necesarul de soda caustica pentru saponificare. Nu e foarte greu de facut cu mana, tabelele sunt peste tot pe net, atata doar ca fiind calcule foarte exacte (mai ales pentru nivelul de incepator cand nu faci mai mult de 1kg de sapun) va recomand sa folositi instrumentele pre-gandite de altii:

Unul cu o interfata prietenoasa si preferatul meu, batranul excel .

Cum probabil excelul nu mai e la mare cautare o sa va detaliez pasii pentru soapcalc.

1. Tipul de baza folosit: Pentru sapunurile solide NaOH, pentru cele lichide KOH. Cum KOH nu e la indemana oricui ramane defaultul de NaOH.
2. Greutatea uleiurilor. Este vorba de unitatea de masura (de obicei g) si cantitatea totala a lor (exprimata bineinteles in g) care va fi completata automat dupa parcurgerea pasului 6.
3. Apa. Cele trei optiuni reprezinta:
Prima – Cantitatea de apa ca procent din uleiuri. Acolo se poate schimba cantitatea de apa folosita, cu influenta asupra proprietatilor sapunului. Atentie! Pana cand nu va obisnuiti cu determinarea pH-ului nu modificati procentul.
A doua se foloseste in cazul in care se foloseste soda caustica de puritate mai scazuta. Procentul de pe punga/cutie se scrie in casuta si se bifeaza aceasta optiune.
A treia optiune este folositoare atunci cand avem soda deja diluata. N-am vazut in magazinele de la noi dar se foloseste pe scara larga in industrie asa ca daca aveti o astfel de sursa folositi-o cu incredere numai dupa ce aflati raportul dintre apa:soda pe care il scrieti in casuta si-o bifati.
4. Exces de grasime. Este de fapt o protectie pe care v-o face cadou programelul. Nu intru in detaliile erorilor de masurare, a tolerantelor si incertitudinilor, cert e ca folosind acest 5%grasime in plus veti obtine un sapun care poate fi folosit. Sfatul meu e sa nu-l modificati in minus daca nu lucrati intr-un laborator de incercari :).
5. Cum deja v-ati ales uleiurile, ca sa treceti de aceasta etapa trebuie sa le aveti traduse in engleza si sa le selectati din lista. In timp, aceasta etapa va fi folositoare pentru a ajusta anumite proprietati prin faptul ca va arata in stanga proprietatile fiecarui ulei in parte.
6. Pe linii avem deja inserate tipurile de ulei folosite. Pe coloana trebuie sa bifam a doua rubrica, coloana care ne da voie sa modificam cantitatile. In dreptul fiecarui tip de ulei trecem cantitatile pe care le-am stabilit in prima etapa.

Daca vom folosi reteta pe care am scris-o in prima etapa vom obtine urmatorul tabel:

7. Se apasa pur si simplu view or print receipe si se deschide o noua fereastra in care veti vedea:

Din acest tabel extrageti necesarul de apa si necesarul de soda caustica pentru informatiile introduse de mine. Sunt urmatoarele (in tabelul colorat violet):

– apa: 380g (apa trebuie sa fie distilata sau ceai de plante in apa distilata).

– soda caustica: 138g (informatiile pe care le-am dat eu se refera la soda caustica de puritate 98-99%.

Cu asta am inchis subiectul calculelor exacte. Fara nimic altceva obtineti un sapun cu proprietati destul de bune, cu toate caracteristicile studiate in limite si allNATURall, bineinteles :).

Sursa informatiilor despre uleiuri : http://www.soapnuts.com/indexoils.html .

E gata si ultima parte: Adaosurile in sapun: cand, cum si de ce sau mai bine lasa?