allNATURall

Natural option for all of us

Reteta de sapun preparat la rece – how to?

16 Comments

Stim deja cum se face sapunul, exact ca niste robotei. Exista insa si o parte brain-iaca in poveste, cea care gandeste reteta si o calculeaza.

Baza acestei munci de cercetare este urmatoarea formula:

Prima componenta a sapunului este grasimea.  Avand doua etape in care se adauga grasime le vom judeca separat.

1. In prima categorie avem grasimea care da proprietatile sapunului. Fiecare tip de ulei are anumite caracteristici si felul in care le combinam da proprietatile produsului finit. Cele mai folosite uleiuri sunt:

- Uleiul de floarea soarelui (de preferat presat la rece). Este cel mai des intalnit in supermarket si in bucataria romaneasca, cel mai ieftin,  dar proprietatile lui in sapun nu sunt stralucite. Inmoaie sapunul asa ca nu folositi mai mult de 15% din cantitatea totala de grasimi.

- Uleiul de masline. Este foarte cunoscut dar mai putin cunoscut e faptul ca in sapun nu trebuie ulei extravirgin ci este bun uleiul de masline care comercial se numeste chiar asa: Olive oil. El previne uscarea pielii, o mentine tanara si elastica.  Acest ulei poate fi folosit ca baza pentru sapun 40-70% sau chiar 100%.

- Uleiul de cocos. Este un ulei saturat, folosit in general in bucatariile asiatice. Caracateristicile lui in sapun sunt referitoare la spuma abundenta si la duritate. Insa mai mult de 20-30% duce la uscarea sapunului asa ca nu-l depasiti.

- Uleiul de palmier. M-am gandit daca sa-l scriu sau nu, e o discutie pe marginea lui relativa la cat de ecologica este folosirea celui defrisat nerational. Cum exista si varianta ecologica a lui si bineinteles liberul vostru arbitru o sa-i pun calitatile aici considerand ca este un ulei destul de raspandit si acceptabil la pret. Asadar acest ulei are caracteristici foarte bune in obtinerea unui sapun tare si o spuma cremoasa si persistenta, insa nu singur ci in combinatie cu uleiul de masline si cu cel de cocos. Nici din el nu folositi mai mult de 20%.

- Uleiul de ricin. Cunoscut mai mult ca tratament pentru par sau gene. Mentine hidratarea pielii si se poate folosi tot maxim 20%.

Ati observat (sper) ca am folosit si exemplificat cu uleiuri cunoscute, ieftine si mai des folosite, dar bineinteles ca nu sunt toate. La indemana mai sunt si uleiul de porumb, de soia sau diverse amestecuri intre ele si cel de floarea soarelui. Nu sunt trecute pentru ca nu fac nimic extraordinar dar asta nu inseamna ca nu sunt bune. Din contra, daca le aveti folosi un maxim de 20% din cantitatea totala de grasimi. Daca aveti  o sursa ieftina de uleiuri exotice puteti folosi cu succes si unturi rafinate sau nerafinate.

Pentru exemplificarea ulterioara alegem realizam o reteta simpla pe baza datelor de mai sus: 200g ulei de cocos, 400g ulei masline, 100g ulei ricin, 200g ulei palmier, 100g ulei floarea soarelui.

Si gata prima etapa.

2. Functie de tipul grasimilor pe care le-am ales trebuie sa calculam necesarul de soda caustica pentru saponificare. Nu e foarte greu de facut cu mana, tabelele sunt peste tot pe net, atata doar ca fiind calcule foarte exacte (mai ales pentru nivelul de incepator cand nu faci mai mult de 1kg de sapun) va recomand sa folositi instrumentele pre-gandite de altii:

Unul cu o interfata prietenoasa si preferatul meu, batranul excel .

Cum probabil excelul nu mai e la mare cautare o sa va detaliez pasii pentru soapcalc.

1. Tipul de baza folosit: Pentru sapunurile solide NaOH, pentru cele lichide KOH. Cum KOH nu e la indemana oricui ramane defaultul de NaOH.
2. Greutatea uleiurilor. Este vorba de unitatea de masura (de obicei g) si cantitatea totala a lor (exprimata bineinteles in g) care va fi completata automat dupa parcurgerea pasului 6.
3. Apa. Cele trei optiuni reprezinta:
Prima – Cantitatea de apa ca procent din uleiuri. Acolo se poate schimba cantitatea de apa folosita, cu influenta asupra proprietatilor sapunului. Atentie! Pana cand nu va obisnuiti cu determinarea pH-ului nu modificati procentul.
A doua se foloseste in cazul in care se foloseste soda caustica de puritate mai scazuta. Procentul de pe punga/cutie se scrie in casuta si se bifeaza aceasta optiune.
A treia optiune este folositoare atunci cand avem soda deja diluata. N-am vazut in magazinele de la noi dar se foloseste pe scara larga in industrie asa ca daca aveti o astfel de sursa folositi-o cu incredere numai dupa ce aflati raportul dintre apa:soda pe care il scrieti in casuta si-o bifati.
4. Exces de grasime. Este de fapt o protectie pe care v-o face cadou programelul. Nu intru in detaliile erorilor de masurare, a tolerantelor si incertitudinilor, cert e ca folosind acest 5%grasime in plus veti obtine un sapun care poate fi folosit. Sfatul meu e sa nu-l modificati in minus daca nu lucrati intr-un laborator de incercari :).
5. Cum deja v-ati ales uleiurile, ca sa treceti de aceasta etapa trebuie sa le aveti traduse in engleza si sa le selectati din lista. In timp, aceasta etapa va fi folositoare pentru a ajusta anumite proprietati prin faptul ca va arata in stanga proprietatile fiecarui ulei in parte.
6. Pe linii avem deja inserate tipurile de ulei folosite. Pe coloana trebuie sa bifam a doua rubrica, coloana care ne da voie sa modificam cantitatile. In dreptul fiecarui tip de ulei trecem cantitatile pe care le-am stabilit in prima etapa.

Daca vom folosi reteta pe care am scris-o in prima etapa vom obtine urmatorul tabel:

7. Se apasa pur si simplu view or print receipe si se deschide o noua fereastra in care veti vedea:

Din acest tabel extrageti necesarul de apa si necesarul de soda caustica pentru informatiile introduse de mine. Sunt urmatoarele (in tabelul colorat violet):

- apa: 380g (apa trebuie sa fie distilata sau ceai de plante in apa distilata).

- soda caustica: 138g (informatiile pe care le-am dat eu se refera la soda caustica de puritate 98-99%.

Cu asta am inchis subiectul calculelor exacte. Fara nimic altceva obtineti un sapun cu proprietati destul de bune, cu toate caracteristicile studiate in limite si allNATURall, bineinteles :).

Sursa informatiilor despre uleiuri : http://www.soapnuts.com/indexoils.html .

E gata si ultima parte: Adaosurile in sapun: cand, cum si de ce sau mai bine lasa?

About these ads

Author: cristinallnaturall

Invat lucruri noi in fiecare zi. Experimentez de cate ori am ocazia. Si incerc sa conving ca "a face" e la fel de usor cu "a cumpara" dar mult mai frumos si foarte profitabil.

16 thoughts on “Reteta de sapun preparat la rece – how to?

  1. Pingback: Sapun homemade – de ce si cum se face (II) « allNATURall

  2. Pingback: Adaosurile in sapun: cand, cum si de ce sau mai bine lasa? « allNATURall

  3. Pingback: Diy – sapun homemade la cald « allNATURall

  4. Pingback: Diy – sapun lichid cu potasa caustica « allNATURall

  5. Multumesc pt aceasta descriere a folosirii tabelului soapcalc, acum cateva luni cand am intrat si eu in aceasta lume a fabricarii sapunului nu am reuist sa folosesc acest tabel pt ca nu am stiut cum, dar cand am ajuns aici am invatat cum sa il folosesc. Felicitari pt ca ajutati si pe altii prin postarile de pe blog si succes in continuare in tot ce faceti.

  6. Ce descrieri generoase si usor de inteles, multumesc foarte foarte mult!!!

  7. Aceste calcule sunt explicate aici pe intelesul tutuor. Marturisesc ca incerc sa invat cum se face sapun in casa de vreo saptamana, timp in care mi-a fost greu cu calculele. Explicatiile de aici au fost o adevarata binecuvantare, am deslusit in sfatsit tainele soapcalc-ului. Maine incerc primul meu sapun de levantica. Multumesc mult pentru indrumare, mi-ați fost de mare ajutor. Sanatate și numai bine, Elena

  8. Buna Cristina, la reteta de mai sus am o nelamurire ,nu am gasit soda caustica decat cu 70 % puritate ,atunci cum procedez in acest caz ?

    • Buna Miha,
      Cu regula de trei simpla poti sa afli cantitatea care iti trebuie. De pilda, daca ai nevoie de o cantitate de 230g soda caustica de puritate 100% si a ta este de puritate 70%, cu regula de trei simpla ai 230*100/70=328g.
      Ce trebuie insa sa verifici este ce reprezinta cei 30%. Daca e o solutie lichida si e apa, trebuie s-o scazi din cantitatea pe care o ai tu de pus in sapun. Daca e in stare solida atunci eu te-as sfatui sa n-o folosesti decat daca ai toate ingredientele listate pe cutie si sunt safe.

  9. salutare si din partea mea, cat ma bucur ca am gasit site-ul tau, sunt multe si frumoase pe el de citit…; trec diresc la subiect , am gasit ceva in ale sapunaritului si vreau sa te intreb ca sa fiu si eu lamurita , uite ma intereseaza rubrica din programul ”soapcalc” unde trebuie adaugat ceea ce spui mai jos:
    A doua se foloseste in cazul in care se foloseste soda caustica de puritate mai scazuta. Procentul de pe punga/cutie se scrie in casuta si se bifeaza aceasta optiune. !!!! deci eu am gasit o soda de puritate 88% si eu voi trece 88%?? si gata apoi trec la pagina finala unde imi arata cantitatea de apa si soda si celelalte?? sau mai trebuie sa calculez ceva, !?? mercic frumos

    • Buna. Daca ai soda de puritate 88% in solutie apoasa atunci poti folosi optiunea aceasta. Daca ai o solutie solida de soda (un amestec de soda caustica cu alte substante), atunci primul pas e sa afli ce sunt cele 12%. Daca le consideri ok calculezi cu regula de trei simpla, ca in comentariul de mai sus.

  10. aaa si mai era ceva , scuze, eu am un ulei de cocos pe care il procur dupa site ul driedfruits.ro (chiar este bun site-ul , adica are produse bune de utilizat , citeam undeva de niste metale grele in uleiuri si unturi…nu stiu amanunte) si nu stiu in rpogram soapcalc ce ulei aleg in cazul acesta sunt 3 variante coconut oil 92deg, coconut oil 76 deg si altul c o fractionated…!? merci inca o data

Scrie si parerea ta!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s